Majoritatea tinerilor cred, în mod eronat, că își pot ține sub control identitatea online, ba chiar să o șteargă definitiv, fără ca datele lor confidențiale să fie stocate – arată un recent sondaj european realizat de compania Kasperski, în care sunt investigate nivelurile de conștientizare și atitudinile consumatorilor, față de confidențialitatea online și amprenta datelor.

Studiul a chestionat peste 8.500 de utilizatori de internet, cu vârste începând de la 16 ani, din 11 țări și a identificat neînțelegeri larg răspândite în rândul respondenților, cu privire la nivelul perceput de control pe care îl au asupra identității lor online, un număr semnificativ dintre aceștia considerând în mod eronat că, atunci când vine vorba de conturile și postările din rețelele sociale, acestea pot fi șterse definitiv.

Rezultatele arată o problemă răspândită în toate țările – majoritatea respondenților nu sunt conștienți sau sunt nesiguri de controlul pe care îl au asupra prezenței lor digitale, ori nu sunt informați despre ceea ce ar putea face, dacă ar dori să-și gestioneze amprenta online.

Sondajul identifică modul în care percepțiile privind confidențialitatea online diferă, în funcție de țară și generație, generația Z fiind mai neglijentă, când vine vorba de controlul pe care îl are asupra datelor, dat fiind că mulți reprezentanți ai săi și-ar dori să poată șterge definitiv o postare online publicată anterior.

Consumatorii din generatia Z sunt cei mai predispuși să-și dorească să elimine ceva de pe conturile de socializare, din 2021 (86%), comparativ cu doar 75% dintre cei cu vârsta peste 35 de ani.

În mod îngrijorător, majoritatea (81%) tinerilor de 16-21 de ani cred, în mod eronat, că au control complet pentru a șterge definitiv ceva din prezența lor online.

Postările pe care le „apreciem” pe rețelele sociale pot avea și un efect profund asupra modului în care ne percep ceilalți.

Consumatorii din Europa înțeleg faptul că acțiunile online pot avea consecințe și au raportat că anumite subiecte sunt mai riscante și mai conflictuale decât altele, putând avea un impact potențial asupra percepțiilor și chiar a perspectivelor de angajare.

Majoritatea tinerilor cred, în mod eronat, că își pot ține sub control identitatea online, ba chiar să o șteargă definitiv, fără ca datele lor confidențiale să fie stocate – arată un recent sondaj european realizat de compania Kaspersky, în care sunt investigate.

Postările considerate derogatorii față de persoanele cu dizabilități sunt potențial cele mai daunatoare perspectivelor de angajare sau relațiilor cuiva, potrivit a 38% dintre consumatori.

De asemenea, aproximativ 1 din 3 (34%) respondenți au declarat că partajarea postările de vaccinare anti-Covid sau utilizarea limbajului anti-trans (32%) ar putea afecta sansele de cariera.

În acest context, aproape jumatate dintre directori au recunoscut că au studiat profilurile online ale viitorilor angajați si au gasit postări pe baza cărora i-au judecat, în timp ce peste 40% dintre respondenți au spus că și ei cunosc pe cineva a cărui slujbă sau carieră a fost afectată negativ, din cauza unei postari vechi pe social media.

Însă, în total, 42% dintre consumatori susțin că profilurile lor de social media nu îi reprezintă în mod autentic. Încă 48% afirmă că alții și-ar putea forma o impresie greșită despre ei, din istoricul căutărilor pe internet.

In ciuda acestui fapt, aproape o treime dintre oameni nu și-au revizuit sau șters niciodată vechile postări de pe rețelele sociale.

Pe de altă parte, milioane de oameni care decedeaza lasă în urmă profiluri de rețele sociale și un anumit istoric de cautare pe internet. Mulți, desigur, nu au șansa de a-și revizui mai întâi amprenta digitală.

Acest sondaj a identificat o lipsă de conștientizare îngrijorătoare, aproape o treime (30%) dintre consumatori nu s-au gândit la ce va însemna amprenta lor digitala odată ce vor muri, aproape o cincime (19%) presupunând, în mod eronat, că toate conturile lor de pe rețelele sociale vor fi șterse automat si definitiv.

Rezultatele au constatat, de asemenea, ca 37% dintre respondenți spun că ar fi dispuși să acceseze profilul de pe o retea socială al unui parinte decedat, daca acesta le-ar lăsa detaliile de conectare în testament.

Cu toate acestea, nu la fel au stat lucrurile când respondenții au fost întrebați daca ei înșiși ar lăsa aceste detalii într-un asemenea document.

Un procent la fel de ridicat s-a simțit inconfortabil la gândul că și-ar putea lăsa detaliile de conectare la rețelele sociale în testament.

David Emm, principal security researcher, Global research & Analysis Team la Kasperski, susține că informarea solidă cu privire la gestionarea conturilor poate aduce îmbunătățiri în viața fiecaruia

„Datele ne urmaresc oriunde mergem, devin o parte din noi înșine și rămân cu noi de-a lungul vieții. Adesea, ce spunem azi, nu va mai fi valabil și mâine. Trebuie să înțelegem mai bine impactul în timp al datelor împărtășite și modul în care acestea ne pot schimba viața, chiar de a doua zi. Cel mai important, trebuie să recunoaștem dacă și în ce măsură ne putem șterge definitiv vechea identitate digitală, care nu ne mai reflectă valorile”.

Creșterea gradului de conștientizare cu privire la gestionarea confidentialitatii datelor și a „dreptului la uitare” este esențială, deoarece constatările arată un decalaj tot mai mare între controlul perceput al oamenilor asupra prezenței lor online si realitate.

Deținerea controlului asupra datelor lor devine esențială pentru consumatori și asigurarea faptului ca aceștia au o înțelegere clară a amprentei lor digitale este esențială pentru protejarea lumii, în viitor.