CE: Previzunile economice de primăvară pentru România – creştere PIB cu 5.1%, în 2021 şi 4.9%, în 2022

90

Potrivit previziunilor economice din primăvara anului 2021, economia UE va crește cu 4,2 %, în 2021 și cu 4,4 %, în 2022, se arată într-un comunicat al Reprezentanţei în România a Comisiei Europene.

Se preconizează că economia Zonei Euro va crește cu 4,3 %, anul acesta și cu 4,4 %, anul viitor.

În ceea ce privește România, PIB-ul va crește cu 5,1%, în 2021, respectiv, cu 4.9%, în 2022.

În privința inflației, în cazul României, în 2021 se va înregistra o ușoară creștere la 2,9%, fiind urmată de o scădere la 2,7%, în 2022.

Aceasta reprezintă o îmbunătățire semnificativă a perspectivelor de creștere, în comparație cu previziunile economice din iarna anului 2021, pe care Comisia le-a prezentat în februarie.

Ratele de creștere vor continua să varieze la nivelul UE, însă economiile tuturor statelor membre ar trebui să revină la nivelurile de dinainte de criză, până la sfârșitul anului 2022.

Creșterea economică se reia pe măsură ce ratele de vaccinare cresc, iar măsurile de limitare a răspândirii bolii se relaxează

Pandemia de coronavirus reprezintă un șoc de proporții istorice pentru economiile Europei. Economia UE s-a contractat cu 6,1 %, iar economia zonei euro cu 6,6 % în 2020.

Deși, în general, întreprinderile și consumatorii s-au adaptat pentru a face față mai bine măsurilor de izolare, unele sectoare, cum ar fi turismul și serviciile prestate în persoană, continuă să sufere.

Redresarea economiei Europei, care a început vara trecută, a stagnat în al patrulea trimestru al anului 2020 și în primul trimestru al anului 2021, întrucât au fost introduse noi măsuri de sănătate publică, pentru a limita creșterea numărului de cazuri de COVID-19.

Se preconizează că economiile UE și ale Zonei Euro se vor redresa puternic, pe măsură ce ratele de vaccinare cresc, iar restricțiile sunt relaxate. Această creștere va fi determinată de consumul privat, de investiții și de creșterea cererii de exporturi ale UE, din partea unei economii mondiale consolidate.

Se preconizează că investițiile publice, ca procent din PIB, vor atinge cel mai înalt nivel din ultimii zece ani, în 2022. Acest lucru va fi susținut de Mecanismul de redresare și reziliență (RRF), instrumentul-cheie aflat în centrul NextGenerationEU.

Piețele forței de muncă se îmbunătățesc într-un ritm lent

Condițiile de pe piața forței de muncă se îmbunătățesc încet, după impactul inițial al pandemiei. Ocuparea forței de muncă a crescut în a doua jumătate a anului 2020, iar ratele șomajului au scăzut, față de nivelurile lor maxime în majoritatea statelor membre.

Schemele de sprijin public, inclusiv cele sprijinite de UE prin instrumentul SURE, au împiedicat creșterea dramatică a ratelor șomajului.

Cu toate acestea, piețele forței de muncă vor avea nevoie de timp, pentru a se redresa pe deplin, deoarece există posibilitatea ca programul de lucru să crească înainte ca întreprinderile să fie nevoite să angajeze mai mulți lucrători.

În UE, rata șomajului este estimată la 7,6 %, în 2021 și la 7 %, în 2022.

În zona euro, rata șomajului este estimată la 8,4 %, în 2021 și la 7,8 %, în 2022. Aceste rate rămân mai ridicate decât nivelurile din perioada anterioară crizei.

Inflația

Inflația a crescut puternic la începutul acestui an, ca urmare a creșterii prețurilor la energie și a unei serii de factori temporari și tehnici, cum ar fi ajustarea anuală a ponderilor acordate bunurilor și serviciilor, în coșul de consum utilizat pentru calcularea inflației.

Inversarea unei reduceri a TVA-ului și introducerea unei taxe pe emisiile de carbon în Germania au avut, de asemenea, un efect semnificativ.

Inflația va varia semnificativ, în cursul acestui an, deoarece prețurile estimate ale energiei și variațiile ratelor TVA generează fluctuații semnificative ale nivelului prețurilor, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut.

În UE, inflația se va situa, conform previziunilor, la 1,9 %, în 2021 și la 1,5 %, în 2022.

În Zona Euro, inflația se va situa, conform previziunilor, la 1,7 % în 2021 și la 1,3 % în 2021.

Datoria publică va atinge un nivel maxim în 2021

Sprijinul public pentru gospodării și întreprinderi a jucat un rol vital, în atenuarea impactului pandemiei asupra economiei, dar a condus la creșterea nivelului datoriei statelor membre.

Se preconizează că deficitul public general agregat va crește cu aproximativ jumătate de punct procentual, până la 7,5 % din PIB, în UE, în acest an și cu aproximativ trei sferturi dintr-un punct procentual, ajungând la 8 % din PIB, în Zona Euro. Se preconizează că toate statele membre, cu excepția Danemarcei și a Luxemburgului, vor înregistra un deficit de peste 3 % din PIB.

Cu toate acestea, până în 2022, se preconizează că deficitul bugetar agregat va ajunge la jumătate, până la puțin sub 4 %, atât în UE, cât și în Zona Euro. Se preconizează că numărul statelor membre cu un deficit de peste 3 % din PIB va scădea semnificativ.

În UE, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va atinge un nivel maxim de 94 %, în acest an, înainte de a scădea ușor, la 93 %, în 2022. Se preconizează că ponderea datoriei în PIB în Zona Euro va urma aceeași tendință, urmând să crească la 102 %, în acest an și apoi să scadă ușor, la 101 %, în 2022.

Riscurile privind perspectivele rămân ridicate, dar în prezent sunt în general echilibrate

Riscurile asociate perspectivelor sunt ridicate și vor rămâne astfel, atât timp cât spectrul pandemiei de COVID-19 afectează economia.

Evoluțiile situației epidemiologice, precum și eficiența și eficacitatea programelor de vaccinare s-ar putea dovedi a fi mai bune sau mai slabe, decât se presupunea în scenariul central al acestei previziuni.

Această previziune poate subestima tendința gospodăriilor de a cheltui sau dorința consumatorilor de a menține niveluri ridicate de economii de precauție.

Un alt factor îl constituie momentul retragerii măsurilor de sprijin, care, dacă este prematur, ar putea pune în pericol redresarea. Pe de altă parte, o retragere întârziată ar putea duce la crearea unor denaturări ale pieței și a unor bariere, în calea ieșirii de pe piață a întreprinderilor ineficiente.

Impactul dificultăților financiare ale întreprinderilor asupra pieței forței de muncă s-ar putea dovedi mai grav decât se anticipase.

O creștere mai puternică la nivel mondial, în special în SUA, ar putea avea un impact mai bun asupra economiei europene, decât se preconizase. Cu toate acestea, o creștere mai puternică în SUA ar putea impulsiona randamentele obligațiunilor suverane ale SUA, ceea ce ar putea provoca ajustări necontrolate pe piețele financiare, cu un impact grav, îndeosebi asupra economiilor emergente, cu datorii valutare ridicate.

Declarațiile membrilor colegiului:

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, atenţionează că mai sunt multe riscuri, de care va trebui să se ţină cont, în continuare.

„Deși nu am ieșit încă din criză, perspectivele economice ale Europei arată mult mai bine. În contextul în care ratele de vaccinare cresc, restricțiile se relaxează, iar viețile oamenilor se întorc lent la normal, am actualizat previziunile pentru economiile din UE și din Zona Euro pentru anul acesta și pentru anii următori. Mecanismul de redresare și reziliență va contribui la redresare și va fi un adevărat factor de schimbare în 2022, când va impulsiona investițiile publice la cel mai înalt nivel în decursul unui deceniu. Mai sunt încă multe de făcut și există în continuare multe riscuri cu care trebuie să trăim, atât timp cât pandemia nu ia sfârșit. Până când vom ajunge într-un moment de stabilitate, vom continua să facem tot posibilul pentru a proteja populația și pentru a menține întreprinderile pe linia de plutire.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, subliniază că vaccinarea reprezintă elementul crucial în redresarea economică.

„Spectrul pandemiei provocate de COVID-19 începe să părăsească economia Europei. După un început slab al anului, estimăm o creștere puternică atât în 2021, cât și în 2022. Sprijinul bugetar fără precedent a fost — și rămâne — esențial, pentru a ajuta lucrătorii și întreprinderile din Europa să facă față crizei. Se estimează că nivelul deficitelor și al datoriei va atinge un nivel maxim în acest an, înainte de a începe să scadă. Impactul NextGenerationEU va începe să fie resimțit anul acesta și anul viitor, dar mai avem multe de făcut — în Bruxelles și în capitalele naționale — pentru a valorifica la maximum această oportunitate istorică. Desigur, menținerea ritmului actual susținut al vaccinărilor în UE va fi crucială — atât pentru sănătatea cetățenilor noștri, cât și pentru economiile noastre. Așadar, să trecem la treabă.”

Context

Previziunile economice din primăvara anului 2021 se bazează pe o serie de ipoteze tehnice, referitoare la evoluția cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor și a prețurilor produselor de bază, întemeiate pe informațiile disponibile până la data de 28 aprilie 2021.

Pentru toate celelalte date integrate în previziuni, inclusiv ipotezele referitoare la politicile publice, aceste previziuni iau în considerare informațiile disponibile până la data de 30 aprilie, inclusiv. Cu excepția cazului în care politicile sunt anunțate în mod credibil și sunt detaliate în mod corespunzător, proiecțiile pornesc de la ipoteza că nu se modifică nimic, la nivel de politici.

În urma adoptării finale a Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență și a progreselor semnificative înregistrate în pregătirea planurilor de redresare și reziliență, previziunile din primăvară încorporează măsurile de reformă și de investiții, prevăzute în proiectele de programe de redresare și reziliență pentru toate statele membre.

Cu toate acestea, la data limită, anumite planuri erau încă în discuție în mai multe state membre. În astfel de cazuri, au fost utilizate ipotezele de lucru simplificate, pentru înregistrarea tranzacțiilor legate de Mecanismul de redresare și reziliență, în special în ceea ce privește profilul de timp al cheltuielilor (presupus a fi liniar, pe durata de viață a Mecanismului de redresare și reziliență) și structura acestora (presupusă a fi împărțită între investițiile publice și transferurile de capital).

Facebook Comments