29.3 C
București
luni / 2 - august - 2021
Despre autorul articolului
bb803568a916ddaaf7670dd382ba4b04?s=96&d=mm&r=g
Daniel Neguț
Realizator la Redacția INFORMAȚII a Societății Române de Radiodifuziune, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, din anul 1994.

Vremea

București
cer senin
29.3 ° C
29.9 °
26.1 °
58 %
0.9kmh
0 %
Dum
29 °
lun
40 °
mar
34 °
mie
36 °
joi
40 °
AcasăInterviuriINTERVIU EXCLUSIV - Cristian Pârvan, președintele PIAROM: Cursul de schimb reprezintă un indicator sintetic al calității și cantității muncii din România / Este importantă calitatea actului de guvernare

INTERVIU EXCLUSIV – Cristian Pârvan, președintele PIAROM: Cursul de schimb reprezintă un indicator sintetic al calității și cantității muncii din România / Este importantă calitatea actului de guvernare

Facebook
Fb messenger
Whatsapp
Twitter
Leul a cunoscut o depreciere serioasă față de moneda unică europeană, în ultimul timp, pe piața noastră valutară, ceea ce a produs atât îngrijorarea oamenilor de afaceri, care-și doresc un curs stabil, cât și a populației care are de plătit facturi în euro. Astfel, de la 4,8744 lei / euro, pe 1 martie, cursul a ajuns la un maxim al perioadei de 4,9251 lei / euro, pe 31 martie.

- Advertisement -

Despre cauzele devalorizării leului, dar și despre influența acestei devalorizări asupra mediului de afaceri, a vorbit în exclusivitate pentru onlinepress.ro, președintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), Cristian Pârvan.

Care considerați că este cauza devalozirării accentuate a leului, în ultima perioadă?

Cursul de schimb reprezintă, de fapt, un indicator sintetic al “calității / cantității” muncii din România, comparativ cu munca din alte țări. Dacă muncești mult și inteligent, ori chiar mai puțin, dar super-inteligent, produci ori mai mult, ori bunuri de mai mare valoare. De exemplu, extracția unei tone de cărbune – activitate dificilă și riscantă, imperios necesară până în prezent – nu se poate compara cu producerea unei aplicații informatice inteligente.

Așa că, dacă noi producem puțin și – în general – produse “low tech”, asa cum caracterizează Eurostat calitatea economiei României, rezultatul se vede și în cursul de schimb!

Alte explicații sunt legate de cifrele Balanței contului current, publicată pe site-ul Bănciil Naționale. România încasează, pentru activitatea de ”prelucrare activă” a unor materii prime, material și semifabricate circa 2,5 mld euro pe an, adică aproximativ 40% din cât se încasează din serviciile de transport internațional.
Așa că, producând puțin, cererea (consum privat și de stat) este satisfacută prin importuri. Iar cursul de schimb reflectă echilibrul ce poate fi realizat (excludem speculațiile, din această analiză).

Cum resimt oamenii de afaceri această depreciere a leului?

În funcție de specificul activității lor, oamenii de afaceri au învățat să se protejeze față de evoluția cursului de schimb, fie că aceasta este favorabilă, ori defavorabilă.

Însă, bineînțeles că ei prefera stabilitatea cursului de schimb, comparativ cu valoarea acestuia. În acest fel, se pot face mai corect fluxurile de numerar, care pot fi urmărite mai atent, ceea ce este esential în orice afacere.

Dincolo, însă, de aceste aspecte, speculatorii se bucură de variațiile semnificative ale cursului, pe care chiar încearcă să le și influențeze, atunci când pot, câștigurile lor fiind imediate și fără niciun beneficiu pentru firme, ori cetățeni.

Care ar fi limita de suportabilitate a mediului de afaceri, privind cotația euro?

Nu exista un curs de schimb ”preferat” de companii. Așa cum spuneam, oamenii de afaceri vor stabilitatea cursului.

De altfel, aceasta este și provocarea cerinței pentru adoptarea monedei EURO: timp de doi ani, cursul de schimb să nu aibă o variație mai mare de +/- 1,5%, iar acest curs trebuie să fie și la un nivel acceptat și suportabil, inclusiv de mediul de afaceri din țara respectivă, dar și în plan european.

Care este prognoza de curs, pentru acest an?

În condițiile turbulențelor economice, generate de cauze multiple (pandemie, recesiuni în cadrul Uniunii Europene și la nivel mondial, tensiuni geopolitice în Orient, Asia, Ukraina…), este dificilă estimarea unui curs de schimb.

Prognoza de 5 lei / euro, apreciată ca fiind cea mai realistă, la nivelul anului 2021, este doar o țintă.

Rămân multe necunoscute! De exemplu: dacă evoluțiile economice sunt nefavorabile, la nivel Uniunii Europene; dacă Pachetul Mobilitate I (CE) va reduce activitatea în domeniul transporturilor internaționale oferite de companiile românești; dacă nu construim un Plan Național de Redresare și Reziliență realist, pe baza unor proiecte de execuție contractabile până în decembrie 2022 și executabile până în 2026 (în conditiile în care noi avem proiecte în execuție, cu termene depășite între 2 și 10 ani… Dacă… și dacă…

Toate acestea pot contribui pozitiv sau negativ la situația economică generală a economei – în general – și a situației cursului de schimb, în particular.

Oricum, în acest context, este importantă calitatea actului de guvernare, chiar dacă nu este singura condiție!

Ce ar trebui făcut, ce măsuri ar trebui luate și la ce nivel, pentru ca leul să-și revină, pe piață?

Ar trebui să știm ce anume vrem să facem! Să știm să dialogăm, valorificând la maximum expertiza oamenilor competenți, indiferent de orientarea lor politică! Ar trebui să ne fixăm obiective clare, definite numeric și posibil de urmărit dacă se îndeplinesc la termenele asumate.

Executivul ar trebui să fie alert, să fie creative, permițând manifestarea competențelor, a inteligenței și a capabilităților existente, încă, în economia României.

Ar trebui să vrem cu toții, îndeosebi reprezentanții autorităților publice locale și central, că putem valorifica mai bine ce producem in Romania.

Este mult? Este puțin? Greu de apreciat, dar economia reală este revelatorul care va arăta dacă acțiunile întreprinse, ori deciziile luate, ca politici publice, sunt în măsură ca – dincolo de problema cursului de schimb – să asigure o viață mai bună românilor, indiferent de zonă, vârstă sau orientare politică.

Distribuie articolul pe: | | Whatsapp
Urmariți Online Press pe Facebook, Twitter, Instagram si YouTube
Publicat în categoriile:
Facebook
Fb messenger
Whatsapp
Twitter
Urmarește-ne
8,952FaniÎmi place
154UrmăritoriUrmărește
42UrmăritoriUrmărește
21AbonațiAbonați-vă

Ullimele articole

Vreau loc de muncă

Acest site web folosește cookie-uri. Prin utilizarea și navigarea în continuare pe acest site, acceptați politica de confidențialitate și termenii și condițiile. Informații detaliate despre utilizarea cookie-urilor pe acest site web sunt disponibile făcând clic pe setari cookie .

   
×