O analiză a programului Rabla, realizată de asociația 2Celsius, arată că nu există o corelare între beneficiile aduse mediului și primele de casare oferite pentru reînnoirea parcului auto.
Totodată, în ultimii 15 ani de când programul este în vigoare, Administrația Fondului de Mediu (AFM), autoritatea care gestionează Rabla, nu a efectuat nicio analiză de impact asupra mediului a programului, numărul de mașini casate fiind singurul criteriu de succes urmărit.
Cu toate acestea, Ministerul Mediului, prin intermediul AFM, investește anual în acest program, fără să prezinte modul în care sunt atinse obiectivele programului: reducerea efectelor asupra mediului și sănătății, provenind din poluarea aerului cu emisii de gaze de eșapament de la mașinile vechi (inclusiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră), reducerea poluării solului și a apei, cauzată de scurgerile toxice de la mașinile vechi, reducerea, reciclarea și reutilizarea deșeurilor de la vehiculele scoase din funcțiune.
Printre problemele „ecologice” ale programului, identificate de către asociație, enumerăm:
• Cu excepția primelor ecologice suplimentare, acordate pentru achiziționarea de mașini care emit mai puțin de 96g CO2/km, nu există indicatori clari stabiliți sau disponibili, pentru monitorizarea reducerii poluării aerului, a solului sau gradul de reciclare/reutilizare a deșeurilor provenite de la mașinile uzate, monitorizarea, precum și evaluarea realizării acestor obiective de mediu;
• Indicatorul folosit de program – numărul de mașini vechi casate – este incompatibil cu scopul și obiectivele programului, deoarece nu toate mașinile au aceleași efecte asupra mediului. Astfel, numărul de mașini casate nu poate arăta cantitatea precisă de daune aduse mediului evitate. Nu poate fi făcută o comparație între daunele de mediu, care au fost evitate prin casarea mașinilor vechi și mașinile noi achiziționate;
• Limitarea voucherelor care pot fi folosite pentru achiziționarea unei mașini noi, relativ mai scumpe, poate determina mulți deținători de vouchere originale să cumpere mașini second-hand mai ieftine, care, deși nu au mai mult de 8-10 ani, au totuși un nivel relativ ridicat de CO2 și alte rate ale emisiilor de gaze de eșapament, în comparație cu mașinile noi.
Printre recomandările propuse pentru îmbunătățirea programului, menționăm:
• Măsurarea performanței programului, în privința emisiilor evitate (de exemplu, CO2, oxizi de azot sau noxe – NOx, pulberi în suspensie – PM);
• Introducerea unei limite de 95gCO2/km, pentru orice vehicul achiziționat prin program, începând cu 2022, pentru a descuraja achiziționarea de modele mai poluante și pentru a alinia programul la legislația europeană, care impune producătorilor să realizeze flote cu emisii medii de 95g CO2/km;
• Limitarea achiziționării de mașini vechi poluatoare, prin interzicerea înmatriculării vehiculelor cu un norma Euro între non-Euro și Euro 4 cât mai curând posibil și introducerea unor taxe suplimentare pentru vehiculele cu emisii ridicate;
• Susținerea unei piețe pentru achiziționarea second-hand a vehiculelor electrice.
Solicităm Ministerului Mediului, realizarea unei analize de impact, revizuirea și întărirea programului pe criterii clare de mediu, cu rezultate măsurabile, pentru îmbunătățirea calității mediului și diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră, conform obiectivelor de dezvoltare durabilă la care România a aderat.
De asemenea, solicităm introducerea unor măsuri adiacente, precum taxarea poluării și restricționarea importului de mașini second-hand vechi, fără de care, programul Rabla nu își poate atinge obiectivul declarat, de reînnoire a parcului auto.
Analiza a fost realizată de cercetătoarea Natalia Ciobanu, în cadrul proiectului paneuropean Member States Network, derulat de Asociația 2Celsius și finanțat de European Climate Foundation.
