A început să cocheteze cu pictura încă din primii ani de viață, așa că la 10 ani a avut prima expoziție, în satul său natal – Lequio Berria, în Italia. Este vorba despre Andrei Pennazio, care astăzi este un pictor cunoscut, licean în clasa a X-a la Colegiul de Artă “Octav Băncilă” din Iași. Premiat la mai multe concursuri de profil, el are deja la activ zeci de expoziții – personale și de grup.
Cu o maturitate pe care nici unii adulți nu o au, Andrei Pennazio se bucură de talentul său și-și exprimă trăirile sufletești prin lucrările sale. Pictează zilnic, cu pasiune, și consideră că arta este o necesitate, indiferent de forma pe care o are. Totodată, tânărul apreciază că fiecare dintre noi avem un talent, care trebuie doar căutat, descoperit, pentru a ne putea alege apoi un drum profesional care să ne facă plăcere.
Când ai început să pictezi?
Cred că am început ca orice copil, la creșă. Desenam ceea ce desenează copiii – mâini, forme… Așa m-am apropiat de pictură. Îmi plăcea să-mi înmoi mâinile în culori și să le pun pe hârtie.
Când ai realizat că ai un har?
Cred că nu am realizat niciodată. Nu pot afirma că am un har, pot spune că-mi place să pictez, mă relaxează, îmi exprim trăirile și sentimentele. Mă bucur când picturile mele sunt apreciate și plac privitorilor.
Cine te-a “descoperit” ca talent?
„Primi pași” i-am facut în Italia. O persoană dragă mie, Agostina Destefanis, prietenă de familie, a descoperit că am talent la pictură. Mai am încă desenele din acea perioadă. Mai târziu, la Școala Junior din Iași, am ales sa fac opționalul de pictură, unde am cunoscut-o pe dra profesor doctor Mariea Boz. Cu dumneaei am continuat ceea ce începusem în Italia, la un alt nivel, desigur. Cred că se poate vorbi de șansă.
Care a fost parcursul tău profesional de până acum?
Clasa I și a II-a le-am studiat în localitatea mea natală, în Italia, la Lequio Berria, iar după aceea am continuat cursurile la Școala Junior din Iași. Din clasa a V-a am urmat cursurile Colegiului de Arta “Octav Băncilă”, secția Arte Plastice, din Iași. Acum sunt elev în clasa a X-a la același liceu, la secția Design Industrial, unde îl am ca îndrumător pe domnul profesor Dumitru Cristescu.
Te-ai gândit ce facultate vei urma?
Momentan, cred că voi urma cursurile Universității de Arte “George Enescu”, la secția Pictură, în Iași. Îmi place orașul, este liniștit. Nu cred că îmi voi schimba ideea, dar nu se știe niciodată.
Ai de gând să rămâi în România?
În prezent aș vrea să rămân în Romania. E posibil să merg la anumite schimburi de experiență, dar intenționez să mă reîntorc.
Care a fost prima expoziție?
Am avut prima mea expoziție personală la Lequio Berria, localitatea mea natală, când aveam 10 ani. Am avut parte de o primire foarte frumoasă, prietenoasă. Cel mai mult m-au bucurat aprecierile prietenilor din copilarie.
Și după aceea cum a continuat cariera ta?
După aceea am avut expoziții în România la Cluj, Onești, Iași, Piatra Neamt, Galați, Roman, București, Fălticeni, Botoșani, Bacău, China – la Ningbo, Republica Moldova – la Chișinău, Franța – la Lille, și Spania – la Madrid. Unele au fost expoziții personale, altele de grup.
Wow! Cum te simți cu un asemenea palmares?
Da, sunt bucuros că am avut posibilitatea să expun în multe locuri. Sunt fericit și emoționat de fiecare dată când trebuie să am o expoziție personală sau sunt invitat să particip la o expoziție de grup.
Ce urmează? Alte expoziții? Unde?
În perioada 26 aprilie – 8 mai voi participa la o expoziție de grup la Veneția, în iunie voi avea la Muzeul de Artă din Vaslui. În viitor, sunt posibile expoziții personale la Suceava și la Cluj, nu știu exact când.
Cum alegi orașele în care expui?
Uneori aleg eu orașele, alteori mă aleg ele. Nu am un criteriu. Sunt invitat să particip la expoziții de grup, iar acest lucru mă bucură foarte mult. Întotdeauna dau curs invitațiilor și e o mare bucurie pentru mine. Cu orașele Roman, Botoșani și Cluj am o strânsă colaborare.
Unde te vezi în viitor?
Dacă e vorba despre viitorul apropiat, mă văd student la Arte. După aceea e mai greu de știut. Probabil va depinde de ce oportunități se vor ivi. Am să încerc să fac alegerile cele mai potrivite, sau care mi se vor părea potrivite în acel moment.
Ce-ți place să pictezi?
Nu am un subiect anume. De obicei, când imi vine o idee, iau o pânză și pictez. Uneori continui un tablou deja început, îmi vin idei cum să-l continui. Se întâmplă să încep un tablou acum și să-l termin peste câteva luni sau să-l termin în câteva zile. Depinde.
Ce te inspiră cel mai mult?
Cel mai mult mă inspiră viața de zi cu zi și lecturile. Uneori, privind tablourile marilor maeștri, îmi mai vine câte o idee. Cred că inspirația vine din suflet.
Care este tema ta preferată?
Nu am o temă preferată, pictez după trăirile pe care le am în momentul respectiv.
Crezi că se poate trăi din pictură?
Da. Cu siguranță nu-i același lucru ca atunci când ai o altă profesie, însă cred cu tărie că se poate trai. Nu am ideile clare în ceea ce privește acest subiect și deocamdată nu-i cazul să mă gândesc. Dar cred cu tărie că se poate trăi. Arta e necesară în viața oamenilor, indiferent de forma pe care o are – pictură, sculptură, fotografie, literatură, teatru…
Ce le recomanzi tinerilor care nu au niciun talent și nu știu încotro s-o apuce?
Eu cred că toți avem un talent sau mai multe. Important e să îl descoperi sau măcar să descoperi ceea ce-ți place. Atunci cu siguranță dai tot ce-i mai bun din tine. Te poți implica și obține rezultate și, nu în ultimul rând, ești mulțumit sufletește. Până la urmă asta contează.
Ai avut prilejul să vinzi vreo lucrare?
Deocamdată nu am vândut nicio lucrare. Am primit oferte, dar încă nu sunt pregătit sufletește.
Mama ta a fost alături de tine mereu, din câte știu eu, un adevărat PR. În ce măsură consideri că este important un astfel de sprijin în cariera unui tânăr?
Pentru oricine e important să fie încurajat, sprijinit, motivat, iar acest lucru este și mai important pentru un copil. Pentru mine, mama a fost și este speakerul meu motivațional. Nu știu câte aș fi putut realiza fără sprijinul ei, probabil mult mai puține sau nimic.
Ce i-ai sfătui, dacă ar fi posibil, pe părinții care sunt la început de drum?
Un părinte trebuie să aibă răbdare, putere, determinare și încredere în copil. Uneori, rațiunea nu are ce căuta, doar sufletul.
Ai cont de Facebook, Instagram, TikTok?
Am doar cont pe Facebook, Andrei Pennazio. Lucrările mele pot fi văzute în cadrul expozițiilor sau pe pagina mea de Facebook – o parte dintre ele.
