Președinta Maia Sandu a convocat CSS astăzi, la ora 17:00 pentru a discuta despre riscul de subminare a ordinii constituționale în Republica Moldova.
Ambasadele străine acreditate la Chișinău au început să aibă reacții. Ambasadorul UE în Moldova, Peter Michalko, a scris pe pagina sa de Facebook că „acțiunile de astăzi din Parlament împotriva Curții Constituționale, inclusiv încercarea de a schimba componența CC, reprezintă un atac clar asupra Constituției Republicii Moldova și asupra independenței Curții Constituționale”.
La rândul său, Ambasada SUA la Chișinău a criticat deciziile de astăzi din Parlament.
„În plus, deși votul majorității Parlamentului pentru condamnarea Curții Constituționale nu este obligatoriu, această lipsă de respect pentru separarea puterilor este un semn îngrijorător pentru viitorul Moldovei. Instituțiile cu adevărat independente sunt un bastion împotriva derapajului democratic și Moldova nu ar trebui să se întoarcă într-un climat de frică și intimidare”, se arată pe pagina de Facebook a Ambasadei SUA în Republica Moldova.
https://web.facebook.com/peter.michalko1/posts/10159220142909588
Partidul Acțiune și Solidaritate a depus o sesizare la Curtea Constituțională pentru a declara neconstituțional cele două hotărâri ale Parlamentului, adoptate azi. Despre aceasta a anunțat deputatul PAS, Sergiu Litvinenco.
„Am contestat la Curtea Constituțională cele două hotărâri ale Parlamentului, adoptate azi. Am solicitat și suspendarea acțiunii lor, pentru că sunt vădit neconstituționale și nu sunt altceva decât o tentativă de lovitură de stat”, a spus Sergiu Litvinenco.
Judecătorii Curții Constituționale au luat act de declarația adoptată în Parlament cu privire la recunoașterea caracterului captiv al CC. „Dintr-o perspectivă strict constituțională, judecătorii CC constată caracterul exclusiv politic al acestei hotărâri. Potrivit art. 121 alin. (1) din Regulamentul Parlamentului, asemenea acte ale Parlamentului produc doar efecte politice”, menționează CC.
Curtea Constituțională a decis pe 15 aprilie 2021 că există circumstanțe ca actualul Parlament să fie dizolvat. Asta în condițiile în care două tentative de a învesti un Guvern au fost epuizate. În același timp, în Parlament există o majoritate parlamentară formalizată, gata să învestească un Executiv.
