18 C
București
luni / 20 - septembrie - 2021
Online PressActualitateEconomiePunctul de vedere BNS, privind salariul minim brut pe țară

Punctul de vedere BNS, privind salariul minim brut pe țară

Facebook
Fb messenger
Whatsapp
Twitter
În anul 2022, salariul minim net ar trebui să crească la 1.530 lei, de la 1.386 de lei, cât este acum.

- Advertisement -

Premise:

I. 1.127.136 de angajați cu contract individual de muncă și cu normă întreagă au avut, în iunie 2021, venituri brute realizate mai mici decât 2350 (salariul minim pentru studii superioare). Alți 460.954 angajați cu contracte de muncă, dar cu timp parțial, au avut venituri realizate în aceeași perioadă, sub aceeași limită de 2.350 lei .

Peste 90% dintre persoanele care, în luna iunie 2021, au avut timpul de muncă redus, conform OUG 132/2020 și – implicit – cu venituri diminuate, fac parte din grupa persoanelor cu veniturile salariale în jurul salariului minim.

În iunie 2021 numărul angajaților cu contracte de muncă și cu timp complet era cu 139.945 mai mic, decât cel existent în iunie 2019 (5.084.694, în iunie 2021, față de 5.224.639, în iunie 2019).

A crescut, însă, semnificativ, numărul angajaților cu contracte de muncă și cu timp parțial, cu aprox 36%, de la 429.295, la 585.858 persoane.

II. Precarizarea locurilor de muncă, în această perioadă, nu se caracterizează doar prin transformarea contractelor de muncă și cu timp complet, în contracte de muncă și cu timp pațtial, ci și prin reducerea veniturilor medii, în cazul celor cu contracte parțiale de muncă.

În iunie 2021, venitul salarial mediu realizat de angajații cu contracte de muncă și cu timp parțial a fost de 1.910 lei, în timp ce, în aceeași perioadă a anului 2019, venitul salarial mediu realizat de această categorie a fost de 2.118 lei.

III. Trebuie menționat și faptul că rata sărăciei în muncă, pentru angajații cu contracte de muncă și cu timp parțial, era în Romania de 65,9% în 2020 (în creștere, față de 2019), fiind de peste 4 ori mai mari, față de media UE 19, la un nivel dublu chiar și față de Bulgaria.

Este, de departe, cea mai mare rată a sărăciei în muncă, dintre statele membre UE, dar și statele cu statut de candidat la UE.

IV. În profil teritorial, creșterea inegalităților s-a accentuat în perioada pandemiei și a afectat, cu prioritat,e zonele sărace ale țării.

Dacă avem în vedere salariile brute realizate de angajați în luna iunie 2021, față de iunie 2019, putem constata că, deși la nivel național acestea au crescut în termeni reali cu 23%, la nivelul județelor situația este extrem de diferită.

În 21 de județe din România, salariul brut realizat în 2021 a fos,t în termeni reali, mai mic, decât cel realizat în 2019.

Bistrița, Hunedoara, Suceava și Vaslui sunt județele în care salariul brut realizat a fost, în termeni reali, în 2021, cu aprox 10% mai mic, decât în 2019.

Discrepanțele între București și restul țării continuă să se adâncească – 20 de județe aveau, în iunie 2021, salarii medii brute realizate situate la mai putin de 60% din media Bucurestiului.

Cu excepția județului Cluj, discrepanța salarială între București și restul țării s-a adâncit, în ultimii 2 ani, în toate celelalte 40 de județe..

V. Dacă avem în vedere:

a. că o familie de salariați este, în medie, formată din 2,883 persoane,

b. că o familie de salariați are, în medie, 1,639 persoane cu statut de salariat,

c. că pragul de sărăcie/persoană din 2018 (750 lei), actualizat cu rata inflației, la nivelul anului 2021 (11,04%), este de 833 lei,

rezultă că, pentru o familie medie de salariați, în 2021, pragul de sărăcie este situat la aprox 2.401 lei, adică, nivelul minim al veniturilor per persoană salariată ar trebui să fie de aprox. 1.465 lei net.

Astăzi, salariul minim net este 1.386 lei.

VI. Actuala coaliție de guvernare a propus, în 2019, pentru anul 2020, o formulă de calcul a salariului minim luând în calcul creșterea reală a productivității în anul 2018, față de 2017 și indicele prețurilor octombrie 20019/octombrie 2018.

Pentru 2021 – deși, după același mecanism de calcul, salariul minim ar fi trebuit să crească la 2.380 – s-a preferat, în mod arbitrar, păstrarea acestuia la 2.300 lei.

Din punctul nostru de vedere, situația nu mai poate continua în acest mod. Este nevoie de o abordare responsabilă, pentru a reduce aceste disparități, pentru a reduce sărăcia în munca și – totodată – pentru a asigura un nivel adecvat al veniturilor din salarii.

Având în vedere adâncirea discrepanțelor salariale în profil teritorial, dar și semnele de precarizare accentuată a condițiilor de muncă, precum și condițiile economice ~extrem de favorabile~ (așa cum sunt acestea prezentate de Guvern), considerăm că, pentru anul 2021, stabilirea salariului minim ar trebui să țină cont de un set de indicatori, respectiv:

  • Evoluția productivității reale a muncii (valoarea adăugată brută/populație ocupată), pentru perioada 2019 – 2020 și prognoza pentru 2021 – 2022;

  • Rata inflației pentru perioada 2019 – 2020 și prognoza pentru perioada 2021 – 2022, decembrie/decembrie;

  • Pragul de sărăcie pentru o familie de salariați, pentru 2022 (1.465*1,031) – 1.510 lei, net;

  • Prevederile Cartei Sociale europene revizuite, ratificată de România, conform căreia salariul minim trebuie să fie situat la un nivel adecvat, respectiv, raportul între salariul minim brut și câștigul salarial mediu brut să fie de de cel puțin 50%.

Conform datelor publicate de INS, pentru 2019 și 2020, precum și datele comunicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, pentru perioada 2021 – 2022, situația este următoarea:

BNS1

Sursa datelor: Institutul Național de Statistică și Comisia Națională de Strategie si Prognoză.

Respectând modelul de mai sus pentru 2023, 2024 și 2025, dar și tinta de a reduce inegalitățile salariale, salariul minim ar trebui ca, până în 2025, să ajungă la 45% din câștigul salarial mediu brut, astfel încât – până în 2030 – să atingem nivelul de adecvare al salariului minim indicat de propunerea de Directivă:

BNS2

România, alături de celelalte state membre UE, s-a angajat – în cadrul Summitului Social, de la Porto – “să reducem inegalitățile, să susținem salarii echitabile, să luptăm împotriva excluziunii sociale și a sărăciei, …”.

Este esențial să se asigure obținerea unor salarii adecvate la locul de muncă, pentru a garanta condiții de muncă și de viață corespunzătoare lucrătorilor și familiilor acestora.

Politica salariului minim și întărirea negocierilor collective, în principal, la nivel sectorial sunt elementele cheie, pentru a asigura salarii adecvate.

România are nevoie de forță calificată de muncă – unul dintre obiectivele asumate la Porto vizează creșterea semnificativă a ponderii adulților ce participă în programe de formare.

România înregistrează, de ani buni, cea mai redusă participare a adulților în programe de formare, dar și cea mai mică pondere a forței de muncă și cu studii terțiare.

Pentru creșterea competitivității economiei României, este nevoie de forță de muncă bine platită și calificată. Ca urmare, acest deziderat poate fi sprijinit prin păstrarea unui salariu minim diferențiat, pentru cei cu studii superioare și pentru lucrătorii calificați.

Eforturile sectorului economic trebuie sprijinite în acest caz și de o politică fiscală adecvată, pentru salariul minim.

Ca urmare, propunem ca deducerea personală de bază să se dubleze – de la 350, la 700 de lei, pentru salariile aflate sub și la nivelul salariului minim, urmând ca întreaga grilă de deduceri pentru celelalte tranșe de venit să se ajusteze în mod corespunzător.

O astfel de măsură ar permite creșterea salariului minim net, în 2022, la 1.530 lei.

Trebuie avut în vedere și faptul că, potrivit art. 12, alin. 2), din Legea 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, începând cu anul 2023, salariile de bază în sectorul public se stabilesc prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexă, cu salariul minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare.

Trebuie evaluate toate legăturile salariului minim cu diverse prestații și decis în ce măsură acestea rămân direct legate de salariul minim.

Distribuie articolul pe: | | Whatsapp
Urmariți Online Press pe Facebook, Twitter, Instagram si YouTube

Dacă vrei mai multe articole ca acesta pe mail, abonează-te la newsletter-ul nostru accesând următorul link.

Publicat în categoriile:
bb803568a916ddaaf7670dd382ba4b04?s=110&d=blank&r=g
Daniel Neguț
Realizator la Redacția INFORMAȚII a Societății Române de Radiodifuziune, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, din anul 1994.

Vremea

București
ploaie ușoară
18 ° C
18.1 °
18 °
59 %
3.6kmh
20 %
lun
24 °
mar
14 °
mie
15 °
joi
17 °
vin
23 °
- Advertisement -

Ultimele articole

- Advertisement -

Acest site web folosește cookie-uri. Prin utilizarea și navigarea în continuare pe acest site, acceptați politica de confidențialitate și termenii și condițiile. Informații detaliate despre utilizarea cookie-urilor pe acest site web sunt disponibile făcând clic pe setari cookie .

   
×