Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a găzduit o serie de workshop-uri, despre sustenabilitate destinate jurnaliștilor.
În vreme ce România și-a asumat stabilirea cadrului național pentru susținerea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care include un set de 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, mulți dintre cetățeni continuă să irosească resurse valoroase ale naturii.
La invitația Secretarului de Stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Raul Pop (foto), jurnaliști și activiști de mediu au participat la seria de workshop-uri „Cum comunicăm tranziția spre economia verde, pe înțelesul românilor?”
Atelierele fac parte dintr-o inițiativă pe termen lung, care are ca scop clarificarea aspectelor legislative și de politici publice, care încurajează tranziția către economia circulară.
Problema deșeurilor se află în topul urgențelor și reprezintă principala temă dezbătută în cadrul atelierului ”Deșeuri bune vs deșeuri rele, deșeuri care îmbogățesc vs deșeuri care ne sărăcesc”, susținut de Secretarul de Stat, Raul Pop (foto), care a subliniat că schimbarea nu se poate face doar cu sprijinul voluntarilor.
”Cred foarte mult în puterea cetățenilor și în simțul lor civic, cred în ONG-urile de mediu și văd oameni din ce în ce mai preocupați de mediu, de consum responsabil, de economie circulară. Dar nu cred că trecerea reală la sustenabilitate se poate face doar cu ajutorul voluntarilor. În acest proces trebuie să fie implicate unitățile administrativ-teritoriale, Ministerul Mediului și alte ministere, Parlamentul, celelalte instituții de mediu, producătorii și organizațiile care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului, consumatorii și cetățenii, în general. MMAP poate avea propuneri legislative și poate promova unele acte normative, Parlamentul face acest lucru la rândul lui, însă puterea de implementare o au primăriile, care iau măsuri deseori doar în urma plângerilor și cererilor depuse de cetățeni”.
Secretarul de Stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Raul Pop, mai spune că reducerea risipei va avea un impact important asupra mediului.
”Prin simpla eliminare sau reducere a risipei avem capacitatea să obținem un impact major. Trebuie, însă, să recunoaștem risipa și să acționăm conștient și informat împotriva ei. Adeseori, chiar fără o schimbare semnificativă de nivel de trai, poți să obții o schimbare semnificativă de impact de mediu”.
Raul Pop (foto) i-a provocat pe jurnaliști să spună câteva lucruri la care se gândesc, atunci când aud termenul ”deșeuri”.
Mizerie, plastic, poluare, reciclare, bani și radioactivitate – sunt doar câteva dintre cuvintele trecute pe listă.
Florina Stan, reprezentant Asociația ECOTECA, a evidențiat impoortanța tranziției către o economie verde.
”Puțină lume conștientizează că între stilul de viață pe care-l practicăm azi, deșeurile pe care le generăm și calitatea mediului în care vom trăi peste 10 sau 20 de ani este o legătură directă. Felul în care utilizăm resursele în prezent nu este durabil și pune o presiune din ce în ce mai mare pe planeta noastră. Singura modalitate în care putem atenua sau chiar rezolva această problemă este tranziția către o economie verde și un comportament responsabil generalizat”.
Dr. Camelia Crișan, cercetător la Fundația Progress, propune ca toate produsele să fie reciclabile.
”Eu cred mult că investițiile publice, chiar și cele din PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă) sau alte tipuri de finanțări trebuie să meargă spre designul sustenabil al serviciilor și produselor. Practic, trebuie să avem modele de produse ușor reciclabile, să gândim parcursul fiecărei componente, astfel încât aproape nimic să nu ajungă la gunoi: proiectare inteligentă care duce la zero deșeuri”.
Mădălina Chițu, de la Digi 24, dorește ca presa să se ocupe mai mult de domeniul sustenabilității.
”Sustenabilitatea este un domeniu care merită să ocupe un spațiu mai mare pe agenda zilnică a trusturilor de presă… Rolul mass-mediei este foarte important și esențial, în schimbarea mentalității românilor. De aceea, astfel de workshop-uri ar trebui făcute mai des, pentru că este un domeniu care ne privește pe toți. Cu cât în spațiul public vor fi prezentate mai des exemple despre ce înseamnă un stil de viață durabil, cu atât atitudinea românilor față se acest subiect se va schimba”.
Mass-Media, unul dintre promotorii și distribuitorii de mesaje cheie, are un rol esențial în educarea și informarea cetățenilor, cu privire la Planul de acțiune global, pe care România a ales să-l susțină în următorii ani. Acesta vizează ameliorarea sărăciei, combaterea inegalităților, a injustiției sociale și protejarea planetei, până în anul 2030, iar Fundația Progress și Asociația Ecoteca, având susținerea BRD Groupe Société Générale și ECOTIC, vin în sprijinul instruirii și încurajării jurnaliștilor de a difuza mesaje de interes public în probleme de mediu, de dezvoltare durabilă și a realizării de campanii de conștientizare, privind schimbările climatice și efectele lor.
Marius Gruia, jurnalist Radio România Antena Satelor, a subliniat că oamenii pot deveni mai responsabili prin educație.
”Procesul de reciclare este foarte complex și mi-am propus să creez o serie de emisiuni radio prin care să informăm publicul despre acest subiect. Oamenii trebuie învățați să devină responsabili, dar acest lucru presupune acțiuni de lungă durată”.
Jurnaliștii prezenți la eveniment au declarat că se implică activ în acțiuni sustenabile, atât ca cetățeni, împreună cu familiile lor, cât și prin prisma meseriei, participând la evenimente ce țin de protecția mediului.
Anda Sebeși, redactor șef Business Review și Vicepreședinte CSR Nest, susține că – pentru adoptarea unui stil de viață sustenabil – puterea exemplului este deteminanță, inclusiv în familie.
”Încurajez cetățenii să adopte un stil de viață sustenabil, prin puterea exemplului. Eu și familia mea colectăm separat deșeurile pe trei fracții: plastic, hârtie, carton și metal. Cred că cea mai mare realizare a noastră, până acum, este faptul că fetița noastră, care are acum șase ani jumate, colectează separat plasticul, respectiv, peturile sticlelor de apă pe care le bea, încă de când avea trei ani jumate. În plus, sunt normele uzuale în familie, nu lăsăm apa deschisă, atunci când ne spălăm pe dinți, o deschidem doar atunci când este nevoie. Închidem după noi lumina, avem becuri led, cu consum redus de energie. La asociația pe care am fondat-o împreună cu soțul meu avem și o mașină hibrid, deci, încercăm să avem o amprentă de carbon cât mai scăzută”.
Mass-media are puterea de a schimba mentalități și de a convinge românii să adopte un stil de viață durabil, lucru posibil și cu sprijinul mediului de afaceri.
Flavia Popa, Secretar General BRD Groupe Société Générale, crede cu tărie că dezvoltarea economică nu se mai poate concepe fără un progres în domeniul protejării mediului și al incluziunii sociale.
”Este și responsabilitatea noastră, ca bancă și companie de talie mare, de a propune noi modele de business, care să încurajeze transformarea pozitivă a lumii în care trăim. Această transformare nu este o opțiune, este o obligație care este preluată cu toată responsabilitatea. Putem, astfel, să ne regândim dezvoltarea orașelor, transportul, modul de a face afaceri și chiar stilul de viață individual, plecând de la actualele modele de bune practici. Pentru că am ajuns la indivizi, credem că fiecare gest contează, oricât de simplu: să mergi măcar o zi pe săptămână cu mijloacele de transport în comun, să nu printezi documente sau să nu lași computerul în priză peste noapte, până la a lua atitudine acolo unde vedem că lucrurile nu avansează în comunitate – prin susținerea ONG-urilor care militează pentru mediu curat, acțiuni de voluntariat și de educație pentru noua generație”.
Seria de workshop-uri inițiată în luna iulie va continua din luna septembrie.
La evenimente vor fi invitați și alți reprezentanți mass-media, atât din presa centrală, cât și cea locală, interesați de economia circulară, deșeuri și mediu.
Tipurile de subiecte vor fi diversificate, incluzând teme de actualitate, ce vor fi stabilite după o consultare largă cu ziariștii.