In 22 noiembrie 2009, romanii au fost chemati la un referendum national pentru a se pronunta asupra unei reforme esentiale a sistemului legislativ: trecerea la un parlament unicameral si limitarea numarului de parlamentari la maximum 300.
Referendumul, desi validat prin votul popular masiv, nu a fost niciodata pus in aplicare.
La peste 15 ani distanta, intrebarea care planeaza este: mai poate fi implementata acea decizie populara? Si daca da, cum?
Ce s-a decis in 2009?
Referendumul a inclus doua intrebari:
Sunteti de acord cu trecerea la un Parlament unicameral?
Sunteti de acord cu reducerea numarului de parlamentari la maximum 300?
Rezultatele au fost clare: peste 77% dintre votanti au raspuns „DA” la ambele intrebari, cu o prezenta de peste 50%, suficienta pentru validare.
Caracterul consultativ al referendumului
Conform Constitutiei Romaniei, articolul 90, presedintele poate consulta poporul prin referendum cu privire la probleme de interes national. Acest referendum a fost unul consultativ, ceea ce inseamna ca nu avea efecte juridice directe, dar exprima o vointa politica majora care ar fi trebuit sa ghideze viitoarele decizii parlamentare si constitutionale.
De ce nu s-a aplicat?
Desi rezultatele au fost covarsitoare, nicio modificare constitutionala nu a fost initiata in sensul celor decise de popor. Motivele sunt multiple:
Clasa politica s-a opus reducerii propriilor privilegii si pozitii;
Modificarea Constitutiei este un proces greoi si necesita o majoritate calificata in Parlament;
Nu a existat vointa politica reala pentru aplicarea rezultatului.
Cum poate fi implementat rezultatul referendumului?
Initierea unei revizuiri constitutionale, prin una dintre cele patru cai:
- Presedintele Romaniei
- Guvernul
- Cel putin o patrime din numarul parlamentarilor
- 500.000 de cetateni cu drept de vot din cel putin jumatate din judetele tarii
Adoptarea modificarii in Parlament:
Vot cu doua treimi din fiecare camera sau cu trei patrimi din numarul total de parlamentari in sedinta comuna.
Referendum decizional pentru modificarea Constitutiei, organizat in maximum 30 de zile de la adoptarea legii de revizuire.
Poate presedintele dizolva Parlamentul?
Da, conform articolului 89 din Constitutie, daca Parlamentul nu acorda votul de incredere pentru formarea unui Guvern in termen de 60 de zile de la prima solicitare si au fost respinse cel putin doua propuneri succesive. In acest caz, presedintele poate decide dizolvarea Parlamentului si declansarea de alegeri anticipate.
Totusi, dizolvarea NU poate avea loc:
In ultimele 6 luni de mandat ale presedintelui;
In timpul starii de urgenta, de asediu sau de razboi.
Desi ignorat atatia ani, rezultatul referendumului din 2009 ramane o dovada puternica a vointei populare. Reforma Parlamentului – atat in structura cat si in numar – este posibila, dar necesita curaj politic, mobilizare civica si vointa institutionala. Cu presiunea publica adecvata, acel „DA” din 2009 poate prinde din nou viata si sa conduca la o Romanie mai eficienta, transparenta si reprezentativa.
