Uniunea Europeană pregătește fondul de redresare. Taxe noi, contribuții mai mari sau bugete mai mici în viitor pentru țările membre

99

Liderii Uniunii Europene au convenit, anul trecut, asupra unei datorii comune a blocului, din care să fie finanțate cele 750 de miliarde puse la dispoziția statelor membre pentru redresarea post-COVID-19, însă aceștia au evitat în mod convenabil discuțiile cu privire la modul în care va fi rambursată suma, transmite Calea Europeană.

Comisia Europeană pregătește o propunere de a ridica o serie de noi taxe la nivelul UE pentru a rambursa sutele de miliarde în următoarele trei decenii. Dimensiunea pachetului de recuperare al  UE a  fost convenită la 750 miliarde euro, raportată la bugetele din 2018, dar asta înseamnă datorii curente de aproximativ 800 de miliarde de euro.

În timp ce țările își prezintă planurile de cheltuieli naționale la Bruxelles și solicită aprobarea rapidă a fondurilor de redresare și reziliență pentru a putea începe proiectele, rambursarea banilor nu este încă privită ca o problemă, însă ea există.

Ajungerea la un acord privind noile impozite complexe va fi orice altceva decât o sarcină ușoară pentru liderii Uniunii Europene și va presupune negocieri de ani de zile atât la nivelul UE, cât și la nivel internațional.

„Toate statele membre au opinii diferite, abordări diferite”, a recunoscut comisarul european pentru buget, Johannes Hahn. „Și de aceea propunerea pentru noi impozite trebuie să fie una echilibrată, care să poată fi acceptată în cele din urmă de toate statele membre”, a mai adăugat acesta.

172668698 10158079334672031 2626847532708744427 n
Foto: Comisia Europeană în România

În cazul în care introducerea unor noi taxe nu reușește să adune consens, opțiunile de rezervă sunt de a rambursa subvențiile de-a lungul anilor prin creșterea plăților către bugetul UE sau, alternativ, prin reduceri bugetare.

Comisia Europeană a declarat că opțiunea sa preferată de a rambursa subvenții de peste 400 miliarde de euro, plus costurile dobânzilor, este colectarea de noi impozite care intră în bugetul UE, cunoscute sub numele de „resurse proprii”. Cealaltă parte a fondului de recuperare, cu împrumuturi de până la 386 miliarde de euro, ar trebui rambursată de țările UE.

„Obiectivul nostru este de a face din acest an deja o propunere a sumei necesare, în jur de 15 miliarde de euro pe an”, a declarat comisarul Hahn săptămâna trecută. Această sumă, estimează Comisia, ar trebui să fie suficientă pentru a rambursa fondurile împrumutate până în 2058.

Comisia lucrează la o propunere pentru trei noi taxe, pe care intenționează să o prezinte până la sfârșitul lunii iunie. Propunerea va include probabil o extindere a schemei blocului de comercializare a certificatelor de emisii, un mecanism de taxare suplimentară la frontierele UE a produselor care provin din țări terțe care sunt mari poluatori, precum și o taxă digitală.

Se estimează că extinderea propusă a sistemului de comercializare a emisiilor va aduce aproximativ 10 miliarde de euro pe an. Propunerea, însă, se confruntă deja cu rezistența din partea mai multor țări, de la Polonia la Portugalia, pe fondul îngrijorărilor că va crește costurile pentru industrie și gospodării.

126923915 10157737344787031 1344820184843305183 n
Foto: Comisia Europeană în România

Planurile pentru un impozit la nivelul UE care vizează companiile digitale ar urma să genereze 1,5 miliarde de euro pe an.

În cele din urmă, un plan de impozitare a anumitor importuri din țări poluatoare ar putea aduce venituri cuprinse între 5 și 14 miliarde pe an, în funcție de valoarea taxei.

Dacă nu se poate găsi un acord între țările UE cu privire la aceste trei opțiuni, Comisia ar putea prezenta o propunere pentru alte noi taxe în 2024, a spus Hahn. Vara trecută, Comisia a prezentat o serie de idei, inclusiv o propunere de impozitare a multinaționalelor.

Dacă nu se poate conveni o nouă sursă de venit, alternativele pentru rambursarea fondului de recuperare sunt contribuții mai mari ale țărilor la bugetele viitoare ale UE sau scăderea cheltuielilor și implicit a bugetelor Uniunii.

Marii contribuabili la bugetul UE, cum ar fi Germania, Olanda și Suedia, ar fi însă reticenți să dea mai mulți bani, iar de partea cealaltă, beneficiarii programelor de finanțare ale UE, precum Ungaria și Polonia, se vor opune reducerilor.

123389866 10157702406397031 8187820309579796130 n
Foto: Comisia Europeană în România

Evitarea discuțiilor despre rambursare în timpul negocierilor deja dificile cu privire la modul în care ar trebui cheltuiți și distribuiți banii a fost probabil o mișcare necesară în acel moment, însă acum liderii Uniunii Europene trebuie să găsească soluții.

O ultimă variantă ar fi cea a unei datorii permanente la nivelul UE. Acesta a fost un subiect tabu, dar apelurile recente, mai ales ale prim-ministrului italian Mario Draghi, pentru un activ financiar comun al UE au dat un nou impuls dezbaterii.

Facebook Comments