ASPES: Industria tutunului poate aduce 5,7 miliarde de euro, anual, la bugetul României / Aceasta înseamnă 2,56% din PIB

47

Sectorul tutunului ar putea contribui la economia României cu 5,7 miliarde de euro, anual, ceea ce ar însemna 2,56% din Produsul Intern Brut (PIB). Aceasta este una dintre concluziile unui studiu realizat de ASPES (Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale) și prezentat în cadrul webinarului “Resursele bugetare în Noua Economie”, organizat online de EM360 și Romania Durabilă, la care au participat parlamentari din tot spectrul politic, profesori în economie, reprezentanți ai industriei tutunului.

Profesorul Cristian Păun, de la Academia de Științe Economice, spune că barierele de piață, puse unor industrii profitabile, pot aduce pierderi bugetare de miliarde de euro.

„M-aș bucura să avem și alte sectoare care să fie contribuabili esențiali – sateliții, roboții – dar, deocamdată, bugetul se bazează pe tutun, petrol și gaze. Economia reală trebuie să fie un punct de plecare, pentru orice strategie de dezvoltare. Dacă lovim tot în aceste sectoare care aduc bani, dacă se vor introduce noi bariere de piață, se vor pierde miliarde. Acestea sunt și concluziile teoretice, obținute în urma analizei ipotezelor și scenariilor pe care am lucrat. Angajații din industriile puternic fiscalizate lucrează în circa 60% din timp ca agenți fiscali. Este un efort al sectorul privat, care nu se cuantifică și care este făcut pentru stat”.

Vicepreședintele Camerei Deputaților, Cristina Prună, subliniază faptul că sectoarele care aduc bani la bugetul țării trebuie să funcționeze.

„Industria cântărește foarte mult în PIB. De aceea, scăderea economiei României a fost mai mică, decât cea la nivel european. Ne dorim stabilitate, predictibilitate, atât legislativă, cât și fiscală, iar aceste industrii să fie lăsate să funcționeze”.

Ca membru în Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară şi piață de capital, din Senat, Radu Oprea atrage atenția că dispariția unor fabrici de tutun ar duce la grave probleme sociale.

„Trebuie să dăm dovadă de echilibru, față de industria tutunului. Sunt prahovean și știu ce înseamnă BAT (British American Tobacco – n.red.) pentru județul Prahova. Această industrie are fabrici, oameni angajați. Dacă ar dispărea BAT, ar dispărea locuri de muncă și un oraș întreg”.

Vicepreședintele Comisiei pentru Buget, Finanțe si Bănci, din Camera Deputaților, Sebastian Burduja, afirmă că nu vor exista impozite noi, care să afecteze mediul privat.

„Statul trebuie să învețe de la mediul privat lecția rezilienței. Nu vor fi taxe noi, e o abordare corectă, de dreapta, a coaliției de guvernare. Așa vom putea colecta mai mult, pentru că aici e problema, la colectare și nu la povara fiscală”.

Director al JTI România, Gilda Lazăr declară că industria tutunului din România are un mare potențial, dovedit și această perioadă de criza sanitară.

„Facem parte din acele ramuri vechi ale capitalismului clasic, care și-au dovedit reziliența în timp. Anul 2020, care a fost un an de criză pentru toată lumea, pentru noi, paradoxal, a fost bun. Nu s-a fumat mai mult, ci s-a fumat de pe piața legală. Contrabanda cu țigarete a scăzut pentru prima dată în 15 ani la sub 10%, pe fondul restricțiilor de circulație. În același timp, oamenii noștri, din producție, din vânzări, au continuat să muncească zi de de zi, adaptându-se noilor condiții. Toate acestea s-au reflectat în încasările din accizele pentru produsele din tutun, care au crescut anul trecut cu 10,9%, iar – în primul trimestru din 2021 – cu peste 20%. Peste 1,3 miliarde de euro a fost valoarea exporturilor de tutun în 2020, iar contribuția pozitivă la balanța de plăți a ajuns la circa un miliard de euro. Suntem printre puținele sectoare care au anunțat investiții importante, chiar și în această perioadă de criză. Doar JTI, una dintre cele trei mari companii de pe piața țigaretelor, va investi 60 milioane de euro, în fabrica din România. Suntem o industrie veche, dar avem mult potențial. Într-un scenariu optimist analizat de ASPES, sectorul tutunului ar putea contribui la buget cu peste 5,7 miliarde euro anual, ceea ce ar însemna 2,56% din PIB-ul României. Marii contribuabili au nevoie de predictibilitate și stabilitate, nu de sprijin. Ceea ce ne dorim e predictibilitate fiscală și stabilitate legislativă, ca să ne putem adapta planurile și să continuăm să fim un contribuabil onest și solid”.

Cercetarea analizează contribuția sectorului de tutun la formarea PIB și, de asemenea, evidențiază o serie de scenarii cu privire la evoluția industriei, în diverse ipoteze, precum și impactul acestei evoluții asupra economiei.

Scenariul 1 – Scenariul de scădere accentuată

Acest scenariu se bazează pe ipoteza unei recesiuni la nivelul Uniunii Europene și – implicit – în România, însoțită de intensificarea restricțiilor și barierelor de piață, în sectorul de tutun. Pe fondul prăbușirii puterii de cumpărare, contrabanda cu țigarete ar crește cu 10 p.p., față de un nivel mediu, de 16 p.p. În acest scenariu, este estimată o scădere abruptă de 18% a cifrei de afaceri a industriei și o reducere a cifrelor de afaceri în domeniile conexe, între 12-7%. În acest scenariu pesimist, pierderea PIB ar fi de circa 1,46 miliarde euro/an. Contribuția sectorului s-ar diminua la doar 2,1 miliarde euro, reprezentând echivalentul a circa 0,95% din PIB, față de contribuția sectorului în 2019, adică 1,6% în PIB, echivalentul a 3,6 miliarde euro.

Scenariul 2 – Scenariul de creștere moderată

În acest caz, cifra de afaceri a sectorului crește cu doar 3%, iar în domeniile conexe, cu 3-5%. Contrabanda se situează la un nivel mediu de 16%. În aceste condiții, sectorul va vira la buget aproximativ 4,6 miliarde euro anual și va avea o pondere în PIB de 2,04%.

Scenariul 3 – Scenariul optimist

Acest scenariu se bazează pe o ipoteză de creștere economică, la nivelul potențialului României, precum și pe o revizuire a modului ostil în care sunt văzute, în momentul de față, industriile considerate indezirabile, inclusiv tutunul. În acest scenariu, contrabanda se situează la nivelul mediu din Uniunea Europeană, de circa 10%. Pe baza acestor variabile, cifra de afaceri a sectorului se majorează cu 8%, iar în domeniile conexe, cu 9-12%. Această dezvoltare adaugă la PIB un plus de 2,16 miliarde de euro pe an, ceea ce duce contribuția efectivă a sectorului de la circa 3,6 miliarde de euro (nivelul corespunzător anului 2019), la peste 5,7 miliarde de euro, anual, corespunzând unui procent de 2,56% la formarea PIB.

Conform datelor evaluate, 75-80% din cifra de afaceri a industriei de profil reprezintă sume virate la bugetul statului, însemnând circa 3,6 miliarde de euro, în 2019. Sumele virate la Buget în 2020 au fost cu 10,9% mai mari, decât în anul precedent, conform Ministerului Finanțelor.

Institului Național de Statistică arată că, în 2020, totalul exporturilor a fost de peste 1,3 miliarde euro, în creștere cu 45% față de anul precedent. Ca urmare, contribuția pozitivă a tutunului la Balanța de plăți a ajuns la circa un miliard de euro.

România este al treilea producător european de țigarete, după Germania și Polonia. Contribuția sectorului la PIB este substanțială – 1,6%, în 2019.

Cercetarea ASPES se bazează pe date ale instituțiilor publice, fiind realizată cu sprijinul JTI.

Facebook Comments