INTERVIU EXCLUSIV Diana Buzoianu: Prin adoptarea proiectului legislativ privind viza pentru nomazii digitali, vom putea atrage resurse financiare în economia națională și vom putea încuraja apariția de noi startup-uri, în România

229

Deputata USR PLUS, Diana Buzoianu, a depus ieri, la Parlament, proiectului legislativ privind viza pentru nomazi digitali. Este un proiect la care spune că a lucrat două luni, alături de ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ciprian Teleman. Ea consideră că viitoarea lege va fi un instrument prin care economia României va avea numai de câștigat. Am rugat-o pe deputata Diana Buzoianu să ne răspundă la câteva întrebări privind această iniţiativă, care îşi va urma traseul legislativ.

Ce înseamnă “nomad digital”?

Nomadul digital este străinul care este angajat cu un contract de muncă la o companie înregistrată în afara României sau care desfășoară activități economice printr-o companie înregistrată de acesta în afara României și poate desfășura activitatea de angajat sau activitatea din cadrul companiei, de la distanță, prin folosirea tehnologiei informației și comunicațiilor.

Ce prevede proiectul dvs de lege, cu privire la “nomazii digitali”?

Proiectul de lege introduce, într-un mod care modifică foarte puțin legislația existentă privind regimul străinilor în România, un scop nou, pentru a se putea obține viza de lungă ședere. Practic, odată cu adoptarea acestei legi, va exista un scop, în baza căruia nomazii digitali să poată obține o viză de lungă ședere.

Cum îşi poate dovedi o persoană calitatea de “nomad digital”, pentru a beneficia de prevederile legii? Ce condiţii trebuie să îndeplinească?

În primul rând, străinii trebuie să aducă dovada unui contract cu un angajator din afara României sau dovada înregistrării unei companii în afara României.

În al doilea rând, trebuie să aducă o dovadă că aceste activități pentru angajatorul din afara României sau pentru compania din afara României pot fi desfășurate de la distanță.

Proiectul de lege prevede și alte condiții, precum condiția unui venit minim în ultimele 6 luni, înainte de a cere viza de lungă ședere, precum și dovada că acest venit va putea fi obținut și pe toată perioada venirii în România.

Venitul minim al nomazilor digitali care își doresc să obțină viza va fi venitul mediu din România, la momentul depunerii dosarului pentru obținerea vizei.

Încadrându-se în categoria vizelor de lungă ședere pentru alte scopuri, nomazii digitali vor trebui să adauge la dosar și cazierul judiciar, precum și dovada asigurării de sănătate și a asigurării condițiilor de cazare.

Sunt pregătite instituţiile noastre pentru accesul “nomazilor digitali” în România (mă refer aici la durata înregistrării ca nomad digital, formularistica necesară, avizele necesare etc)?

Legea este esențială și este un prim pas legislativ, cred eu cel mai important, fără de care nomazilor digitali le-ar fi foarte greu să aplice pentru o viză, pentru a locui în România.

Sigur că vor fi necesare norme secundare, așa cum au fost necesare pentru toate celelalte categorii de vize. Cu toate acestea, viza pentru nomazii digitali rămâne o viză de lungă ședere pentru alte scopuri. Va fi relativ ușor de reglementat procesul și pentru viza pentru nomazii digitali, având la bază deja procese funcționale de foarte mult timp.

Corespondenţii de presă pot fi consideraţi “nomazi digitali” sau legea se aplică strict pentru cei care lucrează în IT?

Este adevărat că există o așteptare rezonabilă că pentru obținerea acestei vize vor aplica mai ales profesioniștii care lucrează în domeniul IT. Cu toate acestea, viza nu este aplicabilă doar acestora.

Viza pentru nomazii digitali va putea fi accesată de orice străin care lucrează într-un domeniu în care poate munci de la distanță și este fie angajatul unui angajator din afara României, fie cel care a înregistrat o companie în afara României.

Va fi urmărită, în vreun fel, activitatea “nomazilor digitali” desfăşurată în ţara noastră, pentru a constata dacă îşi respectă statutul, pe toată durata în care beneficiază de facilităţile legii?

Odată obținută viza pentru nomazii digitali, toate controalele și toate procesele aplicabile vor fi cele prevăzute pentru categoria de vize pentru lungă ședere.

Regimul străinilor în România va fi aplicabil ca și cum străinul ar fi obținut orice altă viză, pentru alt scop de lungă ședere.

De ce ar trebui ca un “nomad digital” să aibă un alt regim, decât oricare alt turist străin care vine în România şi care poate lucra de aici, pentru firma sa, ocazional, în perioada concediului?

Nu va avea un alt regim juridic. Viza obținută de nomazii digitali este o viză de lungă ședere și i se vor aplica aceleași reguli generale. A fost nevoie să fie modificată legea pentru a putea include scopul de a locui în România de către nomazi digitali, pentru a putea obține viza de lungă ședere. Fără existența acestui scop suplimentar, nomazii digitali puteau veni în România doar prin viză pentru a călători, deci, pentru o perioadă mult mai scurtă.

Odată obținută viza de lungă ședere, nomadului digital îi este aplicabilă legislația deja existentă, cu privire la viza de lungă ședere, neavând un regim special creat pentru această categorie de viză.

Care sunt beneficiile acestei legi, pentru România?

Vom putea construi un brand de țară, devenind o destinație lider, pentru acești străini. Deja, putem vedea cum a fost folosit acest instrument de alte țări, care l-au adoptat pentru a-și construi o imagine bună în străinătate, precum și pentru a crește turismul.

Vom putea atrage, de asemenea, resurse financiare în economia națională și vom putea încuraja apariția de noi startup-uri aici, în țara noastră. Un calcul simplu arată că dacă România atrage 2.000 de nomazi digitali anual, care ar cheltui, în medie, 2.000 de euro pe lună, putem vorbi la finalul unui an de aproximativ 50 de milioane de euro aduși în economia națională.

Aveţi exemple din alte ţări?

Sigur că da. Legislația croată este cea care a fost modelul de bune practici pentru acest proiect de lege. Viza pentru nomazii digitali a fost implementată și în Estonia, Georgia, Costa Rica, Germania, Portugalia, dar nu numai. Argentina are în vedere adoptarea acestui instrument, în perioada următoare.

Cunoaşteţi vreun “nomad digital” român, care a beneficiat de facilităţile prevăzute de vreo lege similară din altă ţară?

În această perioadă sunt în discuții cu mai mulți români care au fost nomazi digitali, dar și cu străini nomazi digitali, care își doresc să vină în România.

Voi începe să spun și povestea lor, în curând.

Facebook Comments